Fiul meu are doisprezece ani şi e al patrulea an de când are imunitatea puternic scăzută şi temperatură. Nu i s-a pus nici un diagnostic concret. A fost nevoit în tot acest răstimp să nu frecventeze şcoala. Cine e vinovatul ?

     Dacă temperatura se menţine mult timp, acest lucru înseamnă probleme cu viitorii copii. În biocâmpul copilului dumneavoastră se vede o posibilă moarte a doi copii şi al treilea cu puţine şanse de supravieţuire. Ataşamentul faţă de capacităţi este de 250-300%, iar faţă de viitor şi de idealuri e de aproximativ 700. Vorbind mai pe înţeles, nivelul lăuntric al mândriei este imens. De la o boală gravă şi de la moarte îl salvează bunătatea din caracterul său.
     Bunătatea i-a venit fiului de la dumneavoastră, dar şi fondul de trufie tot de la dumneavoastră l-a moştenit. Nu aveaţi o viziune a lumii prea bună în perioada când aţi conceput copilul. N-aţi reuşit deloc să treceţi peste încercările de umilire a aptitudinilor, a intelectului, de conştientizare a eu-lui dumneavoastră uman.
     Fondul de pretenţii faţă de soţ era foarte mare. Şi vă plăcea să judecaţi oamenii. Pentru ca fiul dumneavoastră să poată avea copii trebuie să-i fie înjosit orgoliul şi acest lucru poate fi obţinut prin scăderea imunităţii, temperaturii înalte, slăbiciunii. E necesar ca pentru o anumită perioadă de timp să înceteze orientarea către capacităţi, intelect şi carieră. Fiindcă dacă această dependenţă se va amplifica, băiatul poate muri. Înrăutăţirea sănătăţii face imposibilă frecventarea şcolii şi salvează băiatul.
     Trebuie, în primul rând, să vă ocupaţi de propria persoană. Orice femeie trebuie să înceapă prin a renunţa la pretenţiile sale faţă de toţi bărbaţii, iertându-i, începând cu vârsta cea mai fragedă, şi gândindu-se nu numai pentru sine ci şi pentru urmaşi. Amintiţi-vă de toate clipele când aţi suprimat în sine sentimentul iubirii şi retrăiţi-le, de această dată păstrând acest sentiment. Trecând prin viaţă acceptaţi orice înjosire ca pe un medicament preţios pentru sine şi pentru fiul dumneavoastră. Invăţaţi-vă să vă deconectaţi conştiinţa, înlăturaţi regretele, temerile, critica, analiza situaţiei.În timpul când lucraţi asupra eu-lui conştiinţa nu trebuie să vă împiedice. Străduiţi-vă să gândiţi cât mai puţin posibil. Solitudinea, foamea, exerciţiile de respiraţie şi alte tehnicii de deconectare vă vor ajuta în acest plan.
     Peste o lună - o lună şi jumătate după ce aţi început lucrul asupra eu-lui dumneavoastră, vă puteţi pregăti puţin câte puţin fiul pentru o nouă informaţie şi i-o puteţi furniza treptat, fără a-l obliga, ci propunându-i-o. În intervalul de la zece la paisprezece ani se formează activ soarta băiatului şi, de asemenea, caracterul, sănătatea şi destinul viitorilor săi copii. Şi în această perioadă, bunicul şi bunica viitorilor nepoţi au o mai mare influenţă asupra lor decât copilul lor, adică viitorul părinte. De fapt, pentru sănătatea nepoţilor bunicul şi bunica poartă deseori răspunderea în mai mare măsură decât părinţii lor.
     O viziune asupra lumii bine pusă la punct şi caracterul salvează nu numai copiii noştri, ci şi nepoţii. Emoţiile agresive ale părinţilor în perioada pubertăţii copilului limitează rezerva energiilor pe care copilul le cheltuieşte pentru formarea unui destin favorabil şi pentru descoperirea posibilităţilor sale. Totalitatea posibilităţilor unui om şi bunăstarea destinului său sunt definite în cea mai mare parte de starea lăuntrică a părinţilor lui până la concepere şi în timpul gravidităţii, dar şi în perioada maturizării sexuale.
     De altfel, o viaţă sexuală timpurie vlăguieşte considerabil potenţialul spiritual al copilului, diminuându-i serios posibilitatea realizării în viitor. De obicei, tendinţa către o viaţă sexuală timpurie o demonstrează acei copii cărora pentru a supravieţui le este necesară o diminuare bruscă a potenţialului spiritual, adică acei copii, ai căror părinţi i-au ataşat de valorile spirituale prin regrete permanente, temeri, blamări şi insulte.
     În S.U.A tendinţa copiilor către o viaţă sexuală timpurie e foarte răspândită şi acesta e un lucru de înţeles. Acolo se duc oamenii cu un potenţial spiritual remarcabil iar la pragmatismul american, orientarea accentuată spre bunurile materiale, mai salvează pentru o perioadă de timp situaţia. Dar acest program exagerat îi lipseşte pe copii treptat de acele structuri spirituale fine din care iau naştere viitoarele lor posibilităţi.
     Dacă din naştere copiii nu au un potenţial spiritual puternic atunci această tendinţă îi lipseşte de multe perspective. Părinţii ar trebui să înţeleagă, în primul rând, un lucru simplu.      Din copilărie ne străduim să ferim copilul de orice boli şi astfel nu acordăm atenţie caracterului său, atitudinii lui faţă de oameni şi faţă de lumea înconjurătoare uitând că tocmai aici îşi au originea rădăcinile viitoarelor maladii şi a viitorului destin nefavorabil. Şi cu cât mai devreme vom aduce la normal sufletul copilului cu atât mai fericit şi mai sănătos va fi nu numai copilul ci şi noi înşine.

© Lazarev - Cartea a 5-a