Povestea fluturelui

     Intr-o zi intr-un cocon a aparut o mica gaura. 

     Un om, care trecea din intamplare prin preajma, s-a oprit mai multe ore pentru a observa fluturele care se forta sa iasa prin aceasta gaura mica.

   Dupa multe incercari se parea ca fluturele a abandonat, si gaura ramasese la fel de mica. Parea ca fluturele a facut tot ce putea si nu mai era in stare de nimic altceva. Atunci omul a decis sa ajute fluturele: a luat un cutit si a deschis coconul. Fluturele a iesit imediat. Insa corpul fluturelui era slab si anemic; aripile sale erau putin dezvoltate si aproape ca nu se miscau.

    Omul a continuat sa observe crezand ca dintr-un moment in altul aripile fluturelui se vor deschide si vor putea suporta greutatea fluturelui pentru ca acesta sa sa poata zbura.

     Acest lucru nu s-a intamplat! Fluturele si-a trait restul vietii tarandu-se pe pamant cu corpul sau slab si cu aripile chircite.

     Nu a putut zbura NICIODATA!

    Ceea ce omul, prin gestul sau de bunatate si prin intentia sa de a ajuta, nu a inteles, este ca trecerea prin gaura stramta a coconului era efortul necesar pentru ca fluturele sa trimita lichidul din corpul sau catre aripile sale pentru a putea zbura. Era chinul prin care viata il punea sa treaca pentru a putea creste si pentru a se dezvolta. Uneori, efortul este exact lucrul de care avem nevoie in viata.

Daca ni s-ar permite sa ne traim viata fara a intalni obstacole, am fi limitati.
Nu am putea fi atat de puternici cum suntem.
Nu am putea zbura NICIODATA!
Am cerut putere…
Si viata mi-a dat dificultati pentru a ma face puternic.
Am cerut intelepciune…
Si viata mi-a dat probleme ca sa le rezolv.
Am cerut prosperitate…
Si viata mi-a dat un creier si muschi pentru a munci.
Am cerut sa pot sa zbor…
Si viata mi-a dat obstacole de a le depasi.
Am cerut iubire..
Si viata mi-a dat oameni pe care sa ii ajut in problemele lor.
Am cerut favoruri…
Si viata mi-a dat potential.
Nu am primit nimic din ce am cerut…
Dar am primit tot ce aveam nevoie.

Traieste-ti viata fara frica, ataca toate obstacolele si demonstreaza ca le poti suporta!

Filme motivationale

Filme motivationale pentru unii, enervante pentru altii :) . Doar relaxati-va.
Link-urile sunt pentru vizualizarea online.
Daca filmul se opreste din cand in cand pentru a se incarca, puneti pauza si asteptati 5 minute, iar apoi va merge ok, dar asta doar daca aveti banda de internet foarte mica.

The Secret (Secretul)

What the bleep do we know (Ce naiba stim)

The Celestine Prophecy (Profetiile de la Celestine)

Jonathan Livingston Seagull

The Compass

Water - Important!

Pass It On

The Opus

The Shadow Effect

The Illuminated Chakras

Zen

Padre Pio Partea 1, Padre PioPartea 2

Ostrov

Peaceful Warior (Calea luptatorului pasnic)

Reflexia subconstientului in viata

Se poate să lucrezi cu sine însuţi în metrou, în autobuz, etc?

    Este mai uşor să te rogi în timpul postului, izolându-te atât cu trupul cât şi cu sufletul. Dacă nu sunteţi irascibil şi nu aveţi pretenţii când vă calcă cineva pe picior, când vă împinge sau vă umileşte în transportul în comun, puteţi să vă rugaţi.
    Am citit cândva despre boala lui Confucius. Discipolii îi spuneau: „Roagă-te şi îţi va fi mai bine." Confucius a ridicat din umeri şi a răspuns: „Mă rog tot timpul." În principiu, rugăciunea în transportul în comun poate să depindă de atitudinea indulgentă faţă de oameni şi situaţii care vă deranjează. Din punctul meu de vedere, principalul este să nu-ţi pierzi iubirea faţă de oamenii care nu vă plac şi să încercaţi să-i reeducaţi ţinând seama de faptul că educaţia unui alt om începe cu autoeducaţia.
    Dacă nu vă place situaţia, trebuie, de asemenea, s-o iubiţi, iar aceasta nu exclude acţiunile de schimbare a ei. Şi, iarăşi, nu trebuie să uitaţi, cauza oricărei situaţii se ascunde în starea noastră emoţională de profunzime care interacţionează cu aceasta. Tot ce se întâmplă în jurul unui om la cel mai profund nivel corespunde în totalitate cu starea lui emoţională, în jurul nostru nu poate să se întâmple nimic agresiv dacă în sufletul nostru nu există agresivitate. Sufletul care a uitat de Dumnezeu şi a pierdut iubirea se îndreaptă, în mod automat, spre zgârcenie, invidie, gelozie şi poate să comită în viitor crime împotriva iubirii şi a oamenilor. În jurul omului încep a se produce evenimente neplăcute şi el neînţelegând că aceste evenimente sunt generate de sufletul şi subconştientul său începe a se supăra, condamna şi a urî, amplificând în continuare problemele sale. Dacă cineva v-a îmbrâncit sau v-a jignit înseamnă că sufletului dumneavoastră nu-i ajunge puterea să iubească şi vi se aminteşte de acest lucru. Acceptaţi ce vi se întâmplă şi zâmbiţi în interiorul dumneavoastră.

Ho'oponopono Cleansing Memories Within

 http://www.youtube.com/watch?v=bG6b6NzTBv8&feature=channel&list=UL
Zero Limite http://www.zerolimits.info/
http://www.hooponopono.org/

Iertarea

Înţeleg că trebuie să am nişte relaţii cordiale cu omul care te-a jignit, dar comportamentul lui îmi revine în faţa ochilor şi orice sentiment cordial încremeneşte. Eu îmi spun: este bun , trebuie iertat. Dar sentimentele mele spun: este un ticălos şi un nemernic şi este imposibil de iubit. Ce să fac?

-  Haideţi să judecăm logic, am propus eu. În mijlocul nostru nu au existat niciodată persoane ideale şi nu vor exista . Dar noi toţi - cocoşaţi, surzi, orbi, handicapaţi fizic, sufleteşte sau spiritual - noi toţi suntem predestinaţi să ajungem la Dumnezeu. Astăzi nu ştim ceva - mâine vom învăţa.
    Acela care v-a înjosit astăzi, în drumul său va deveni oricum Divin. Iar în plan uman el va fi mai bun, dacă nu astăzi, atunci mâine, dacă nu mâine, atunci peste o lună. Corpul îşi încetează evoluţia şi se descompune. Dar evoluţia planurilor interioare continuă. Astfel priviţi omul ca pe un copil care astăzi nu ştie să iubească, dar peste un anumit timp va învăţa. Şi cel mai bun lucru îl constituie educarea lui, pe care o începeţi prin propria schimbare; căci schimbându-ne pe noi înşine, schimbăm lumea din jurul nostru şi pe aceia care stau alături de noi. întrucât procesul de educare prin propria schimbare este destul de îndelungat, noi putem include un al doilea aspect al educaţiei. Adică să ajutăm celălalt om în evoluţia sa: pe alocuri iertându-l, pe alocuri strunindu-l.
    Procesul de educare al altui om, adică de schimbare a lui, este direct legat de propria noastră schimbare.

    Acum pentru mine noţiunea de iertare arată astfel:

-  acceptarea  şi   recunoaşterea  voinţei   Divine  în  cele petrecute;
-  păstrarea iubirii faţă de persoana care v-a jignit sau mai precis: prin intermediul căreia vi s-a dat purificarea;
- disponibilitatea de a vă schimba pe dumneavoastră înşivă şi de a ajuta altă persoană să se schimbe în mod benefic.
    Doresc să subliniez încă o dată: noi ne supărăm pe acea persoană de la care aşteptăm ceva. Cu cât aştept mai multe de la o persoană, cu atât mai puternică va fi depresia şi supărarea mea dacă nu primesc ce doresc. A aştepta ceva înseamnă dependenţă. Cu cât depindem mai mult de fericirea umană, cu atât mai puţină iubire va exista în noi şi va fi mai multă supărare şi boală. Deci, cu cât pretenţiile şi aşteptările vă sunt mai mici, cu cât pretindeţi mai puţin, cu atât mai repede se transformă soţul dumneavoastră dintr-un vânzător de la care cereţi ceva pentru  că l-aţi  plătit, într-un copil de  la care dumneavoastră nu aşteptaţi nimic, înţelegând că înapoierea iubirii, grijii şi preocupării constituie deja o fericire imensă. Şi atunci în orice durere pe care v-o provoacă veţi vedea nu ticăloşia lui, ci propria dumneavoastră imperfecţiune.
    Şi atunci orice durere ne va împinge nu către distrugere, adică spre judecare, supărare, răzbunare ci spre creare, iubire, iertare şi propria schimbare.

P.S. A ierta pe celălalt înseamnă să păstrezi nu numai iubirea faţă de el, dar şi faţă de tine însuţi. Atâta timp cât suntem robii fericirii umane, noi trebuie să călcăm în picioare pe cineva - fie pe alţii, fie pe noi înşine.

© Lazarev - Cartea a 8-a - Dialoguri

Stelutele de mare

     Un om de afaceri plecat in vacanta se plimba intr-o zi pe plaja.De-a lungul plajei erau multe stelute de mare ce erau aduse de val si cu siguranta ar fi murit pentru ca nu se mai puteau intoarce in mare.

     Cu mirare, observa un baietel care aduna fiecare steluta si o arunca inapoi in apa. Omul de afaceri vrand sa-i dea o lectie de viata, se apropie de baietel si ii spuse:

     “M-am uitat la tine vazand ce faci si mi-am dat seama ca ai o inima buna si ca le vrei binele insa iti dai seama cate plaje sunt pe aici si cate stelute de mare mor in fiecare zi pe ele ? Nu crezi ca ar fi mai bine sa faci altceva in timpul pe care il pierzi salvandu-le ? Crezi ca salvand cateva stelute de mare conteaza ?”

     Baiatul se uita la om, se apleca si lua o steluta de jos pe care o arunca inapoi in ocean si-i spuse:

“Pentru asta conteaza!”

S.N. Lazarev - Anexa Video La Cartea 11

Va rog sa va linistiti emotional inainte de a va uita la acest material video. Eliminati orice suparare si pretentie de la oameni sau destin.